PHANTASIA CIBINIENSIS

Recital de deschidere a festivalului

Matei Ioachimescu – flaut, Brita Falch Leutert – clavecin

În programul acestui recital extraordinar de deschidere a Musica Ricercata Festival Op.1, flautistul Matei Ioachimescu, împreună cu Brita Falch Leutert la clavecin, țes muzical relația dintre Georg Philipp Telemann și “copilul teribil” de la curtea regelui prusac Friedrich cel Mare - Carl Philipp Emanuel Bach. Cei doi muzicieni construiesc acest concert imaginativ, folosind Fanteziile pentru flaut solo de Georg Philipp Telemann, într-o varietate de tonalități atribuite unor stări diferite, ca elemente de legătură între lucrări camerale mai ample, punând totodată într-un context universal o lucrare a unui compozitor anonim transilvănean, recent redescoperită și transcrisă de către dirijorul Gabriel Bebeșelea.

Piese de referință pentru repertoriul baroc al Flautului, ciclul celor douăsprezece Fantezii ale lui Telemann reprezintă o operă completă, plină de provocări tehnice, muzicale, dar mai ales intelectuale. O sursă extraordinară de forme stilistice diverse, de afecte și retorică barocă, fiecare fantezie în parte reprezintă o invitație la interpretări cât mai personale, provocând  flautistul la un dialog cu sine însuși, sub semnul rafinamentului și al virtuozității.

Piesa compozitorului anonim transilvănean prin forma sa, dar mai ales prin limbajul muzical folosit, aduce aminte de discursul muzicii lui Telemann, lucru deloc surprinzător, având in vederea influența pe care prolificul compozitor german a avut-o asupra contemporanilor săi și a muzicii europene în general.

Un alt exemplu de virtuozitate instrumentală și explorare sonoră în muzica lui Telemann, Sonata in Sol Major, TWV 41:g9, face parte dintr-un ciclu amplu, sugestiv intitulat “Essercizii Musici”, care, împreună cu “Sonatele Metodice”, ne relevă suma experienței uriașe a compozitorului în muzica de cameră, el însuși stăpânind în egală măsură cântatul la vioară, flaut travers, clavecin, viola da gamba sau oboi.

Carl Philipp Emanuel Bach, fiul lui Johann Sebastian Bach și finul lui Georg Philipp Telemann, figură centrală la cumpăna dintre epoci, dezvoltă o originalitate a gândirii muzicale, simțul său pentru construcția frazei și formă fiind o inspirație majoră pentru compozitorii de după el, în special în muzica de pian a lui Joseph Haydn și a tânărului Beethoven.

Puternica influență a tatălui său se simte în primele lucrări camerale, motiv pentru care, multă vreme, Sonata în sol minor pentru flaut și clavecin (BWV 1020), a fost atribuită lui Johann Sebastian. Proaspăt eliberat de gusturile conservatoare ale regelui Friedrich cel Mare, el însuși flautist pasionat, Carl Philipp adoptă la Hamburg un stil muzical mult mai experimental, urmând totodată idealurile estetice ale timpului, unde sensul muzicii era să “atingă inimi” și “să trezească pasiuni”. Ultima sa Sonată pentru flaut și clavecin, Wq 133, este scrisă in cel mai pur stil galant, provocantă din punct de vedere al tehnicii instrumentale și al emoțiilor transmise, puternic ornamentată, cu o formă ce se deosebește clar de sonatele pentru flaut scrise până atunci, ne face să îl vedem pe Carl Philipp Emanuel Bach ca pe primul compozitor de avangardă al istoriei muzicii.

Matei Ioachimescu

Despre Matei Ioachimescu, spunea celebrul compozitor finlandez Kalevi Aho: “Cântatul lui a impresionat profund publicul, după fiecare concert mai mulți spectatori au izbucnit în lacrimi, iar aplauzele au fost neobișnuit de lungi. Matei Ioachimescu face parte dintre cei mai mari flautiști, pe care i-am ascultat.”

Flautist   român   de   renume,   Matei Ioachimescu susține   o   activitate concertistică impresionantă, este recunoscut pentru interpretările repertoriului baroc, modern, dar și pentru recitaluri cross-over.

Este absolvent al Universității de Muzică din Viena, oraș unde s-a stabilit, este laureat al mai multor distincții si burse ( Thyll-Dürr sau Yehudi Menuhin Foundation ) și colaborează cu unii dintre cei mai interesanți muzicieni din Europa, pe scene europene și japoneze precum Konzerthaus Wien, Ateneul Român, Conservatorio Santa Cecilia, Budapest Music Center sau Suntory Hall.

Albumul de debut împreună cu pianista Cătălina Butcaru, intitulat "Lumiere", este considerat de către criticii de specialitate un produs de referință pentru aceste  două  instrumente.

Pentru   activitatea   sa   intensă   și  calitatea   înaltă   a proiectelor   susținute,  i-a fost încredințat titlul de "Ambasador al Integrării" în anul 2013 de către actualul cancelar al Austriei, Sebastian Kurz. Este invitat ca membru al juriului în competiții internaționale și susține workshop-uri în Austria, Japonia, Ungaria, România și Croația.

www.mateiioachimescu.com

 

Brita Falch Leutert este cantor al Bisericii Evanghelice C.A. din Sibiu începând cu februarie 2015. Originară din Norvegia, ea a activat alături de soțul său, Jürg Leutert (actualul dirijor al Corului Bach și director muzical al Bisericii Evanghelice C.A. din Sibiu) în localitățile Flagstad și Moskenes din țara natală, ocupând tot funcția de cantor. Brita a condus, prntre altele, Ramberg Blandakor, a înfiinţat un trio feminin vocal numit Triosa şi a desfăşurat de-a lungul anilor numeroase proiecte cu muzică prelucrată de ea însăşi.

Întrucât în apropierea locului unde stăteau s-au descoperit importante comori din era vikingilor, obişnuiau să cânte adesea cu diverse instrumente care corespund unui stil presupus viking. Se folosesc de muzica locală de pe Lofoten, cu rădăcini în Evul Mediu. Diverşi constructori de instrumente s-au inspirat din activităţile lor şi au copiat sau au construit instrumente specifice acestei epoci.

©Musica Ricercata 2018. All rights reserved.